Sari la conținut

Ghid practic · Proiecte

Cum se scriu concluziile unui proiect: model și exemple

Cum termini un proiect fără să repeți introducerea? Răspunzi la scop, spui ce rezultă din rezultate și cât de sigur este răspunsul. Ghidul arată ce intră în concluzie după tipul proiectului, cu exemple pe niveluri și fără paragrafe gata de predat.

Capitole
12
Pentru
Gimnaziu · Liceu · Facultate
Actualizat
Publicat de
Lucrări Universitare
Din rezultate, o concluzie

Concluzia nu repetă proiectul pe scurt. Spune ce rezultă din el.

Pe scurt

Cum scrii concluziile unui proiect

  1. Recitește scopul din introducere.
  2. Începe cu răspunsul la el, într-o propoziție.
  3. Adaugă două–trei idei principale, legate între ele.
  4. Spune ce înseamnă rezultatul și, dacă e cazul, limitele lui.
  5. Propune un pas următor doar dacă decurge din rezultate.
  6. Nu aduce nimic nou: surse, argumente sau date.

Capitolul 01

Ce fac concluziile

Concluziile răspund la întrebarea de la începutul proiectului și spun ce rezultă din tot ce ai făcut. Nu sunt un rezumat și nici locul unor idei noi.

Cel mai simplu test: pune introducerea și concluziile una lângă alta. Scopul din introducere trebuie să primească un răspuns în concluzii, chiar dacă răspunsul este „parțial” sau „nu chiar cum ne așteptam”.

Capitolul 02

Concluzie, nu rezumat

Cea mai frecventă problemă a concluziilor este repetarea: câte o propoziție pentru fiecare capitol, în aceeași ordine. Cititorul nu află nimic în plus. O concluzie bună leagă capitolele între ele și spune ce a rezultat.

Repetare vs. sinteză

Același proiect, două finaluri

Primul final rezumă capitolele, unul câte unul. Al doilea le leagă și răspunde la scopul din introducere.

Repetare

  1. În primul capitol am prezentat râul și datele folosite.= capitolul 1
  2. Apoi am comparat nivelurile pe anotimpuri.= capitolul 2
  3. La final am propus câteva măsuri de informare.= capitolul 3

Corect, dar inutil: cititorul tocmai a citit capitolele. Nu află ce a rezultat din ele.

Sinteză

  1. Primăvara, mai ales în martie și aprilie, riscul de inundații pentru zona școlii este cel mai mare.răspunde la scop
  2. Tocmai atunci lipsește informarea: locuitorii află despre risc abia după inundații.leagă cap. 2 de cap. 3

Mai scurtă și mai utilă: spune ce a aflat proiectul și de ce contează propunerea.

Finaluri ilustrative, pentru proiectul despre râul din localitate.

Capitolul 03

Din rezultat în concluzie: ce componente folosești

O concluzie poate avea până la cinci componente: răspunsul, sinteza, semnificația, limita și pasul următor. Nu toate sunt necesare de fiecare dată. Răspunsul este întotdeauna esențial; restul depind de tipul proiectului.

Din rezultat în concluzie

Ce intră în concluzie, după tipul proiectului

Alege tipul proiectului. Rezultatele brute se comprimă într-o concluzie din cel mult cinci componente; nu toate sunt necesare de fiecare dată. Pornește și oprește componentele ca să vezi diferența.

Proiectul

Cum funcționează colectarea separată a deșeurilor în orașul nostru

Componentele

Rezultatele, brute

  • trei tipuri de containere
  • hârtie și plastic: în fiecare cartier
  • sticla: doar la centrul de colectare
  • program redus în weekend

Concluzia

Colectarea separată funcționează pe trei fluxuri, dar nu toate sunt la fel de accesibile. Hârtia și plasticul au containere în fiecare cartier, în timp ce sticla ajunge doar la centrul de colectare. Pentru o familie fără mașină, asta face ca sticla să ajungă des la gunoiul menajer.

Propoziții ilustrative, care arată rolul fiecărei componente. Concluzia proiectului tău pornește de la rezultatele tale.

Observă proiectul practic: acolo pasul următor devine esențial, pentru că o propunere fără un pas concret rămâne o idee. La un proiect informativ, același pas următor este rar necesar.

Capitolul 04

Răspunsul și ideile principale

Răspunsul vine primul: o propoziție care răspunde direct la scop. Urmează ideile principale — de obicei două–trei —, care nu repetă rezultatele, ci spun ce au în comun și ce înseamnă împreună.

De la cinci idei la trei concluzii

Cum comprimi notițele într-un final

La finalul lucrului ai mai multe observații decât încap într-o concluzie. Le grupezi după ce răspund, renunți la detalii și formulezi câte o propoziție pentru fiecare grup.

  • martie–aprilie: nivel maxim în 4 din 5 ani
  • august: nivel minim, fără risc
  • în doi ani, apa a ajuns pe strada de lângă școală
  • presa locală scrie doar după inundații
  • datele lipsesc pentru o lună dintr-un an

Cinci observații, toate adevărate. Nu toate răspund însă la scopul proiectului.

Notițe ilustrative, din proiectul despre râul din localitate.

Capitolul 05

Semnificație, limite și recomandări

Semnificația răspunde la întrebarea „și ce dacă?”: de ce contează rezultatul pentru cineva — clasa, școala, comunitatea, domeniul.

Limitele spun cât de sigur este răspunsul: puține cazuri, o perioadă scurtă, date estimate. Spuse direct, fac concluzia mai credibilă, nu mai slabă. La gimnaziu sunt opționale; la facultate sunt așteptate.

Recomandările au sens doar când decurg din rezultate. O recomandare care nu are legătură cu ce ai aflat este, de fapt, o idee nouă.

Capitolul 06

Ce nu aduci nou la final

Concluzia nu este locul pentru surse, argumente, definiții sau date noi. Dacă descoperi ceva important abia acum, mută-l în conținut și rescrie concluzia.

Ce nu aparține concluziei?

Șase fragmente, două categorii

Pentru fiecare fragment, decide dacă își are locul în concluzia proiectului despre râul din localitate.

0 din 6 corecte

  1. „Potrivit unui raport pe care l-am găsit ieri, riscul este și mai mare decât credeam.”

    Fragmentul 1 aparține concluziei?
  2. „Mai trebuie spus că și defrișările din amonte cresc riscul de inundații.”

    Fragmentul 2 aparține concluziei?
  3. „Prin regim hidrologic înțelegem variația nivelului apei în timp.”

    Fragmentul 3 aparține concluziei?
  4. „Martie și aprilie sunt lunile cu cel mai mare risc.”

    Fragmentul 4 aparține concluziei?
  5. „Un afiș cu lunile de risc, la intrarea în cartier, ar ajuta locuitorii să se pregătească.”

    Fragmentul 5 aparține concluziei?
  6. Un tabel nou, cu toate măsurătorile din cei cinci ani.

    Fragmentul 6 aparține concluziei?

Fragmente ilustrative.

Capitolul 07

Concluzia după tipul proiectului

Tipul proiectului spune ce așteaptă cititorul de la final. Un proiect comparativ trebuie să spună care variantă se potrivește mai bine; unul practic, dacă propunerea funcționează.

După tipul proiectului

Ce trebuie să facă finalul

Câte o propoziție pentru fiecare tip: ce așteaptă cititorul și cum poate începe concluzia. Începuturile sunt repere, nu formule obligatorii.

Informativ
Spune ce rezultă din informațiile adunate, nu le enumeră din nou.
„În ansamblu, …”
Comparativ
Spune care variantă se potrivește mai bine și în ce condiții.
„Pentru [situația studiată], … se dovedește mai potrivit, mai ales când …”
Observațional
Spune ce s-a observat și cât de sigur este rezultatul.
„Observațiile arată că …, dar …”
Practic
Spune dacă soluția funcționează și ce pași urmează.
„Propunerea poate … dacă …”
Analiză
Răspunde la fiecare obiectiv și discută limitele analizei.
„Analiza confirmă/nu confirmă că …”

Capitolul 08

Lungimea și diferențele pe niveluri

Ca reper, concluziile au cam aceeași lungime ca introducerea: câteva propoziții la gimnaziu, un paragraf la liceu, una–două pagini la facultate.

Pe niveluri

Aceeași temă, trei concluzii

La fiecare nivel, concluzia răspunde la scop. Cresc precizia, discuția despre limite și legătura cu ce s-a mai scris pe temă.

  1. Gimnaziu

    3–4 propoziții

    Am aflat că râul crește cel mai mult primăvara. De două ori, apa a ajuns aproape de școală. Ar fi bine ca oamenii să afle din timp când e pericol.

    • Răspunsul, spus simplu
    • O idee despre ce s-ar putea face
  2. Liceu

    un paragraf

    Primăvara, mai ales în martie și aprilie, este perioada cu cel mai mare risc de inundații pentru zona școlii. Tocmai atunci lipsește informarea din timp. Concluzia se sprijină pe cinci ani de date, cu o lună lipsă, deci este orientativă.

    • Răspuns și sinteză
    • Limita, spusă direct
  3. Facultate

    una–două pagini

    Analiza confirmă o concentrare a riscului în lunile de primăvară, corelată cu topirea zăpezii, și arată o decalare între perioada de risc și momentele de comunicare publică. Rezultatele sunt limitate de seria scurtă de date și de lipsa unor măsurători proprii. Cercetări ulterioare ar putea compara mai multe bazine din aceeași regiune.

    • Răspuns la fiecare obiectiv
    • Semnificația, legată de literatura citată
    • Limite și direcții de cercetare

Lungimi orientative. Ca reper, concluziile au cam aceeași lungime ca introducerea.

Capitolul 09

După concluzii: surse și ultimul slide

După concluzii urmează lista surselor. Verifică încă o dată că tot ce ai citat în proiect apare acolo — inclusiv sursele datelor pe care se sprijină concluzia; ghidul despre bibliografie arată cum.

Capitolul 10

Greșeli frecvente

Greșeli frecvente

Ce apare cel mai des, și cum se repară

  1. Concluzia rezumă capitolele, unul câte unul.

    Cum o eviți: Spune ce rezultă din ele, într-o formulare nouă.

  2. Concluzia nu răspunde la scopul din introducere.

    Cum o eviți: Recitește scopul și începe concluzia cu răspunsul la el.

  3. Apare o sursă sau un argument nou.

    Cum o eviți: Mută-l în conținut sau renunță la el.

  4. Concluzia începe cu „În concluzie, tema este foarte importantă”.

    Cum o eviți: Începe direct cu răspunsul.

  5. Recomandări fără legătură cu rezultatele.

    Cum o eviți: Păstrează doar recomandările care decurg din ce ai aflat.

  6. Rezultatul este prezentat ca sigur, deși datele sunt puține.

    Cum o eviți: Spune limita: câte cazuri, ce perioadă, ce lipsește.

Capitolul 11

Verificarea concluziilor

Verificare

Concluziile, înainte de predare

0 din 6 verificate

Conținutul
Precizia

6 puncte rămase.

Bifele rămân doar în această pagină și dispar la reîncărcare.

Capitolul 12

Întrebări frecvente

Cât de lungi sunt concluziile unui proiect?

Ca reper, cam cât introducerea: câteva propoziții la gimnaziu, un paragraf la liceu, una–două pagini la facultate.

Cum închei un proiect fără să repet introducerea?

Introducerea pune întrebarea; concluzia îi răspunde. Pornește de la scop și spune ce ai aflat, nu ce ți-ai propus.

Există un model de concluzii pentru proiect?

O ordine utilă este: răspunsul, ideile principale, semnificația și, dacă e cazul, limitele și pasul următor. Componentele de prisos le lași deoparte, după tipul proiectului.

Ce fac dacă proiectul nu a confirmat ce așteptam?

Spune-o direct: și un rezultat neașteptat este un răspuns. Explică, pe scurt, de ce ar putea fi așa și ce ar trebui verificat în continuare.

Pot pune o opinie personală în concluzii?

Da, dacă decurge din rezultate și o spui ca atare. La gimnaziu și la liceu este adesea binevenită; la facultate, formulează-o prudent și sprijină-te pe ce ai arătat.

În esență

Ce reții din acest ghid

  1. Concluzia răspunde la scopul din introducere; nu rezumă capitolele.
  2. Răspunsul este întotdeauna esențial; celelalte componente depind de tipul proiectului.
  3. Limitele spuse direct fac concluzia mai credibilă.
  4. La final nu apar surse, argumente sau date noi.

Pasul următor

Ai terminat proiectul și finalul nu sună încă bine?

Dacă vrei o a doua privire asupra concluziilor și a legăturii lor cu introducerea, trimite-ne cerința și proiectul.

Lucrarea rămâne a ta: te ajutăm să vezi mai clar ce urmează, iar deciziile îți aparțin.

Solicită o evaluare

Evaluarea inițială este gratuită și nu implică nicio obligație.

Cum decurge

  1. Completezi formularulAproximativ un minut, fără cont și fără fișiere obligatorii.
  2. Analizăm solicitareaTipul proiectului, stadiul în care se află și termenul.
  3. Te contactămPe canalul ales, pentru a stabili împreună serviciile, termenul și costul.

Parcursul continuă

Ghiduri conexe